- Microbiotă intestinală • Gastroenterologie supraspecializată • IAȘI
Microbiota intestinală. Un ecosistem complex care merită înțeles medical.
În intestinul nostru există un ecosistem format dintr-un număr impresionant de microorganisme care interacționează permanent cu organismul. Îl numim microbiotă intestinală.
În ultimii ani, microbiota a devenit unul dintre cele mai cercetate domenii ale gastroenterologiei moderne. Dar interesul tot mai mare a adus și numeroase simplificări, teste comerciale, suplimente și promisiuni care depășesc uneori ceea ce medicina poate demonstra în prezent.
La Max Medica Iași, abordăm microbiota din perspectivă medicală: pornind de la simptome, istoricul pacientului, diagnosticul gastroenterologic și dovezile științifice disponibile.
Nu tratăm un simplu „test de microbiom”. Tratăm omul din fața noastră.
Ce este microbiota intestinală?
Microbiota intestinală reprezintă ansamblul microorganismelor care trăiesc în tractul gastrointestinal și formează un ecosistem aflat într-o relație continuă cu organismul uman.
Compoziția acestui ecosistem diferă de la o persoană la alta și poate fi influențată de numeroși factori: alimentație, vârstă, mediu, stil de viață, boli, infecții sau administrarea unor medicamente, în special antibiotice.
Microbiota participă la procese importante care țin de funcționarea tractului digestiv și de interacțiunea acestuia cu sistemul imun. Cercetarea modernă încearcă să înțeleagă tot mai precis în ce situații modificările microbiotei sunt o consecință a bolii și în ce situații pot contribui la mecanismele acesteia.
De aceea, interpretarea microbiotei trebuie făcută cu prudență.
Un aspect important este că, în boala Crohn, intensitatea simptomelor nu reflectă întotdeauna fidel gradul de inflamație intestinală.
Programează o consultație pentru microbiota intestinală.
Când devine microbiota relevantă pentru gastroenterolog?
Nu orice balonare, tulburare de tranzit sau disconfort abdominal este provocat de microbiotă.
Aceste simptome pot avea numeroase cauze, iar rolul gastroenterologului este tocmai acela de a diferenția între ele înainte de a atribui problema unui presupus „dezechilibru intestinal”.
Perspectiva microbiotei poate deveni relevantă în anumite contexte clinice, printre care:
- infecțiile cu "Clostridioides difficile", în special cele recurente
- istoricul unor tratamente antibiotice repetate
- anumite boli inflamatorii intestinale
- situații gastroenterologice complexe în care microbiota poate reprezenta una dintre componentele tabloului clinic
- evaluarea indicației pentru terapii bazate pe microbiotă
- pacienți care solicită o interpretare medicală după efectuarea unor teste comerciale de microbiom
Ne interesează ce explică simptomele acestui pacient și ce relevanță are microbiota în cazul său
Microbiota nu înseamnă doar probiotice
Unul dintre cele mai frecvente mituri este că orice modificare presupusă a microbiotei trebuie „reparată” prin administrarea de probiotice, prebiotice sau suplimente.
În realitate, situația este mult mai nuanțată.
Există produse și tulpini microbiene diferite, indicații diferite și un nivel al dovezilor care nu este același pentru toate afecțiunile gastrointestinale. De aceea, recomandarea unui produs doar pentru că pacientul prezintă balonare, constipație, diaree sau pentru că un test comercial indică o anumită compoziție bacteriană poate simplifica excesiv o problemă medicală complexă.
La Max Medica, recomandările pornesc de la diagnostic și context clinic, nu de la ideea că fiecare pacient are nevoie de „refacerea florei intestinale”.
Testele de microbiom: informație interesantă nu înseamnă întotdeauna informație clinică
Tehnologiile moderne permit identificarea unui număr foarte mare de microorganisme prezente într-o probă biologică.
Capacitatea de a măsura ceva nu înseamnă însă că știm și cum trebuie folosit rezultatul pentru diagnosticul sau tratamentul unui pacient.
Consensul internațional publicat în The Lancet Gastroenterology & Hepatology atrage atenția că există încă limite importante privind utilitatea clinică a multor teste comerciale de microbiom, iar interpretarea rezultatelor trebuie făcută cu precauție.
De aceea, dacă ai efectuat deja un astfel de test, rezultatul poate fi discutat în cadrul consultației, dar nu va înlocui anamneza, examinarea medicală și investigațiile gastroenterologice validate.
- Transplantul de microbiotă fecală
O terapie medicală reală, cu indicații precise
Transplantul de microbiotă fecală – cunoscut internațional sub abrevierea FMT (Fecal Microbiota Transplantation) – presupune transferul unei microbiote provenite de la un donator atent selecționat către un pacient, cu scopul restaurării unui ecosistem microbian funcțional în anumite situații clinice.
Cea mai bine susținută indicație medicală este reprezentată de anumite cazuri de infecție recurentă cu Clostridioides difficile, după tratamentul antibiotic standard. Ghidul American Gastroenterological Association din 2024 recomandă utilizarea selectivă a terapiilor bazate pe microbiotă pentru anumite categorii de pacienți cu infecție recurentă.
În schimb, transplantul de microbiotă nu este în prezent o terapie de rutină pentru sindromul de intestin iritabil, boala Crohn sau rectocolita ulcero-hemoragică, utilizarea sa pentru aceste afecțiuni fiind recomandată de același ghid doar în cadrul studiilor clinice.
Această diferență este esențială.
La Max Medica, discutăm despre indicații medicale, nu despre promisiuni.
Un pacient interesat de transplantul de microbiotă trebuie mai întâi evaluat pentru a se stabili dacă există într-adevăr o indicație susținută medical.
Microbiota este un domeniu nou. Expertiza înseamnă să știm nu doar ce putem face, ci și când trebuie să facem.
- Expertiză dedicată microbiotei intestinale
Dr. Georgiana Gîlcă-Blanariu Medic primar gastroenterolog
Componenta de microbiotă intestinală din cadrul Max Medica este susținută de experiența profesională și academică a Dr. Georgiana Gîlcă-Blanariu, medic primar gastroenterolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași și medic colaborator Max Medica.
Interesul său pentru microbiotă nu reprezintă doar o direcție recentă de practică medicală, ci o componentă importantă a activității sale de cercetare și formare profesională. A participat la Programul European Harmonize din Aarhus, Danemarca, program dedicat creșterii calității și siguranței transplantului de microbiotă fecală.
Activitatea sa include participarea și coordonarea unor proiecte dedicate transplantului de microbiotă în infecția recurentă cu Clostridioides difficile, precum și cercetarea modificărilor microbiotei după această procedură.
De asemenea, a participat la procesul de cercetare privind screeningul donatorilor și dezvoltarea primei bănci românești de materii fecale, rezultatele fiind prezentate în cadrul Congresului Național de Gastroenterologie, Hepatologie și Endoscopie Digestivă.
Face parte din Inflammatory Bowel Disease Committee și este implicată în structuri profesionale internaționale specializate în gastroenterologie.
Pentru pacienți
Analiza testelor specifice – precum testarea microbiomului, testul respirator pentru SIBO sau panelurile parazitologice și microbiologice – nu se realizează izolat, ci întotdeauna prin corelare cu datele clinice ale pacientului și investigațiile de laborator complementare, selectate în funcție de istoricul medical și de simptomatologie.
Interpretarea testului de microbiom este strict individualizată și trebuie privită cu discernământ. În prezent, există încă limite importante de interpretare, determinate de variabilitatea foarte mare a microbiotei de la o persoană la alta și de lipsa unei standardizări internaționale complete și a unor ghiduri profesionale care să permită interpretarea uniformă a acestor rezultate. Din acest motiv, informațiile furnizate de test capătă valoare medicală numai atunci când sunt integrate în contextul clinic complet al pacientului.
Pentru ca o consultație specializată dedicată microbiotei să fie cât mai utilă, recomandăm ca pacientul să vină pregătit cu istoricul medical și documentele relevante, investigațiile și analizele efectuate anterior, lista tratamentelor și suplimentelor utilizate recent, precum și un jurnal alimentar cât mai detaliat.
Cu cât informațiile de la început sunt mai complete, cu atât consultația poate fi orientată mai precis către problema reală a pacientului.
Cum vă pregătiți pentru consultație
Pentru ca evaluarea să fie cât mai relevantă, este util să aveți pregătite următoarele informații:
1. Istoricul medical și tratamentele recente
- antibioticele, antifungicele sau antiviralele utilizate în ultimele 3–6 luni;
- medicația curentă, în special IPP-uri precum omeprazolul, antiinflamatoare, laxative sau metformin;
- suplimentele utilizate: probiotice, prebiotice, vitamine, minerale sau produse pe bază de plante.
2. Analize și investigații din ultimele 12 luni
Dacă le aveți, aduceți:
- analize de sânge;
- calprotectină fecală;
- elastază fecală;
- coprocultură;
- PCR pentru paraziți;
- determinări ale acizilor biliari;
- CT sau RMN;
- endoscopie;
- colonoscopie.
Rezultatul testării poate fi influențat de alimentație, antibiotice, antifungice, probiotice, prebiotice, laxative și alte produse.
Este recomandat:
să treacă minimum 4 săptămâni, preferabil până la 3 luni, de la terminarea unui tratament antibiotic sau de la efectuarea unei colonoscopii;
probioticele și prebioticele standardizate să fie întrerupte, de regulă, cu minimum 4 săptămâni, preferabil până la 3 luni înainte;
să evitați produsele fitoterapeutice cu potențial antimicrobian: extracte, tincturi, uleiuri sau capsule.
Cu câteva zile înainte de recoltare, evitați:
uleiurile minerale, supozitoarele, microclismele și clismele, cărbunele medicinal, enzimele digestive.
Proba trebuie să provină, pe cât posibil, dintr-un scaun emis spontan, nu indus.
3. Jurnal alimentar și de simptome
Timp de 3–5 zile, notați:
- ce mâncați și beți;
- momentele în care apar balonare, gaze, dureri abdominale, reflux, constipație sau diaree;
- alimentele pe care le tolerați bine;
- alimentele care par să agraveze simptomele;
- eventuale manifestări precum acnee, eczeme, oboseală persistentă, „ceață mentală” sau anxietate.
Păstrați-vă alimentația și hidratarea cât mai apropiate de cele obișnuite.
Nu începeți înainte de test:
diete restrictive;
dietă vegetariană dacă nu este alimentația dumneavoastră obișnuită;
dietă keto;
alte schimbări alimentare bruște.
Cu 2–3 zile înainte de recoltare, evitați în special:
consumul excesiv de alimente fermentate: iaurturi cu probiotice, chefir, sana, kombucha, murături sau borș;
alcoolul;
mesele neobișnuit de copioase;
mesele de tip fast-food, dacă acestea nu fac parte din alimentația obișnuită.
Scopul este ca proba să reflecte cât mai fidel microbiota și stilul dumneavoastră de viață obișnuit, iar rezultatele să poată fi interpretate corect împreună cu istoricul medical, simptomele și celelalte investigații.
Cum decurge o consultație dedicată microbiotei?
Evaluarea este adaptată fiecărui pacient și poate începe printr-o analiză detaliată pentru:
- simptomelor digestive și evoluției acestora
- istoricului gastroenterologic
- episoadelor anterioare de infecție digestivă
- tratamentelor cu antibiotice
- investigațiilor deja efectuate
- analizelor și documentelor medicale existente
- diagnosticului sau suspiciunilor diagnostice
- tratamentelor și suplimentelor utilizate
- alimentației și contextului metabolic, atunci când acestea sunt relevante
În funcție de caz, medicul poate recomanda investigații suplimentare sau poate stabili că problema pacientului trebuie abordată printr-o altă direcție gastroenterologică.
- Scopul consultației este identificarea explicației medicale și soluției relevante pentru pacient.
- Gastroenterologie, microbiotă și nutriție
Aceeași problemă privită din mai multe direcții
Microbiota nu există independent de organism și nici independent de alimentație.
De aceea, în anumite situații, evaluarea pacientului poate beneficia de colaborarea dintre gastroenterologie și nutriție.
În cadrul centrului gastroenterologic supraspecializat Max Medica, cazurile care necesită acest lucru pot fi privite integrat, prin expertiza medicului gastroenterolog și a medicului specializat în nutriție și boli metabolice.
Dar atunci când o problemă complexă intersectează gastroenterologia, microbiota, inflamația intestinală și alimentația, posibilitatea colaborării între specialități poate oferi o imagine medicală mai completă.
Nu orice pacient are nevoie de mai mulți specialiști.
Pentru ce situații poți solicita o consultație?
Ai avut episoade recurente de „Clostridioides difficile”
Dorești evaluarea opțiunilor terapeutice și a eventualei indicații pentru terapii bazate pe microbiotă.
Ai simptome digestive persistente
Vrei să afli dacă microbiota poate avea sau nu relevanță în contextul problemei tale.
Ai efectuat un test comercial de microbiom
Ai nevoie de o interpretare medicală realistă a rezultatului.
Ai o boală inflamatorie intestinală
Dorești evaluarea cazului de către un gastroenterolog cu activitate academică și de cercetare în domeniul microbiomului și al bolilor inflamatorii intestinale.
Ai primit numeroase recomandări de probiotice sau suplimente
Simptomele continuă și dorești o evaluare gastroenterologică propriu-zisă.
Mai puține presupuneri. Mai multă medicină.
Microbiota intestinală este una dintre cele mai promițătoare direcții ale medicinei moderne, dar este în același timp un domeniu în care cercetarea evoluează rapid. De aceea, credem că pacientul are nevoie de mai mult decât de termeni precum „disbioză”, „detox”, „refacerea florei” sau „resetarea microbiomului”.
Pacientul trebuie să știe:
- Ce știm cu certitudine?
- Ce este încă în cercetare?
- Ce are relevanță pentru cazul lui?
- Și ce intervenție este justificată medical?
Aceasta este abordarea Max Medica.
Microbiota privită prin știință. Pacientul privit în ansamblu.
Programează o consultație la Dr. Georgiana Gîlcă-Blanariu
Întrebări frecvente despre microbiotă și boli intestinale
Termenul „disbioză” este folosit pentru a descrie modificări ale compoziției sau funcționării ecosistemului microbian. În practica medicală, însă, simpla identificare a unei modificări a microbiotei nu reprezintă automat un diagnostic și nu indică automat necesitatea unui tratament.
Nu neapărat. Balonarea poate avea numeroase cauze gastroenterologice. Microbiota reprezintă doar una dintre direcțiile cercetate, iar simptomele trebuie analizate în contextul clinic complet.
Unele teste pot furniza informații despre microorganismele identificate într-o probă, însă utilitatea lor clinică este încă limitată în numeroase situații. Un rezultat nu trebuie interpretat izolat și nu ar trebui să înlocuiască o consultație gastroenterologică.
Nu există un răspuns universal. Efectele depind de tulpinile utilizate, de afecțiune și de pacient. „Probiotic” este o categorie foarte largă și nu toate produsele au aceleași dovezi sau aceleași indicații.
Cele mai solide dovezi actuale sunt pentru anumite cazuri de infecție recurentă cu Clostridioides difficile, după tratamentul antibiotic corespunzător. Indicația trebuie stabilită individual de medic.
Conform ghidului AGA, transplantul convențional de microbiotă nu este recomandat în prezent ca tratament de rutină pentru sindromul de intestin iritabil, în afara studiilor clinice.
Microbiota privită prin știință. Pacientul privit în ansamblu.
Programează o consultație la Dr. Georgiana Gîlcă-Blanariu
Conținut medical verificat de Dr. Georgiana Gîlcă-Blanariu • medic primar gastroenterolog
• Arie de expertiză: Expertiză în microbiotă și boli inflamatorii intestinale construită prin activitate clinică, cercetare și proiecte europene de implementare a TMF.
gastroenterologie / colonoscopie / endoscopie / polipectomie