Cum ma pregatesc pentru o endoscopie digestiva?

 

Endoscopia (unde “endo” inseamna inauntru si “skopeo” a privi) este o tehnica ce permite examinarea directa a unor organe sau cavitati din interiorul corpului folosind un instrument numit endoscop (un tub rigid/flexibil, de diametru mic, lungime variabila, ce poate fi dotat cu ocular, camera video sau instrumente chirurgicale). Endoscopia este folosita pentru diagnosticare, pentru localizarea unei afectiuni, pentru stabilirea originii si a naturii acesteia, sau pentru determinarea stadiului in care se afla o anumita boala. Endoscopia poate avea scop constatator, dar si scop terapeutic.

Exista numeroase tipuri de endoscopii- endoscopia digestiva superioala, bronhoscopia, colonoscopia, artroscopia, uteroscopia, aminioscopia etc.- fiecare dintre acestea permitand investigarea unei anumite zone si presupunand anumite proceduri.

Endoscopia digestiva se imparte in doua mari categorii dupa cum urmeaza: endoscopie digestiva superioara(numita si esofago-gastro-duodenoscopie si este investigatia ce permite examinarea intregului tract digestiv superior) si endoscopie digestiva inferioara (numita si colonoscopie). Prin intermediul acestora, medicul poate vedea eventuale sangerari, infectii, inflamatii, ulceratii sau tumori. Patologii ce pot fi evidentiate sau diagnosticate prin endoscopia digestiva:

– Leziuni la nivelul : esofagului, stomacului, duodenului, colonului ;

– Diagnosticarea de certitudine (biopsica) a tumorilor ;

– Depistarea unor deficiente de inchidere sau de stenozare la nivelul anumitor sfinctere sau o incompetenta de inchidere a acestor sfinctere (sfincterul cardia, sfincterul pilor);

– Diagnosticarea unor infectii bacteriene, cum ar fi cea cu Helicobacter pylori de la nivelul stomacului (bacterie des implicata in provocarea ulcerului de la nivelul stomacului) ;

– Detectarea unei patologii nesimptomatica de tipul herniei hiatale ;

– Depistarea localizariilor ulcerelor gastrice, sau diagnosticul de certitudine pentru o suspiciune de endoscopie ;

– Corectarea terapeutica a ulcerelor gastrice.

 

 

Daca medicul dumneavoastra v-a recomandat o astfel de investigatie, iata ce trebuie sa aveti in vedere pentru a fi corect pregatit:

  1. Discutati toate problemele dumneavoastra medicale. Asigurativa ca transmiteti medicului daca sunteti insarcinata sau in legatura cu alte probleme de sanatate cum ar fi bolile de inima sau cancer. Acest tip de informatii il ajuta pe medic sa hotarasca ce precautii trebuie sa isi ia pentru realizarea in conditii de siguranta a endoscopiei.
  2. Mentionati ce tratamente utilizati in prezent si la ce sunteti alergic. Este absolut necesar sa precizati ce medicamente folositi, deoarece unele dintre acestea pot creste riscul unei sangerari in timpul procedurii – spre exemplu aspirina, anti-inflamatoare, anti-coagulante, etc. Alte tipuri de medicamente pot interfera cu sedativul necersar realizarii endoscopiei. Antidepresivele pot afecta felul cum raspundeti la sedativul administrat. In cazul in care folositi insulina sau alte medicamente pentru mentinerea sub control a diabetului, trebuie discutat si planificat in prealabil cu medicul ce realizeaza procedura, pentru a nu exista riscul ca glicemia sa atinga un punct foarte jos. In oricare din cazuri, nu faceti nici un fel de modificari in dozele tratamentului dumneavostra, decat in situatia in care vi s-a cerut asta.
  3. Cunoasteti riscurile procedurii. Asigurativa ca intelegeti toate riscurile procedurii si complicatiile acesteia. Aparitia complicatiilor sunt destul de reduse- in jur de 1 la 1000 de persoane, insa printre acestea se pot numara urmatoarele:

– Aspiratia: atunci cand alimente sau bauturi ajung in plamani. Se poate intampla atunci cand mananci sau bei inainte de programarea pentru endoscopie. Asigurativa ca respectati toate indicatiile medicului dumneavoastra.

– O reactie adversa poate avea loc daca sunteti alergic la anumite medicamente, cum ar fi, spre exemplu, sedativul folosit pentru relaxarea pe durata procedurii. De asemenea, anumite medicamente pe care le luati pot interfera cu cele care vi se administreaza pentru realizarea endoscopiei. Comunicati medicului dumneavoastra toate tipurile de medicamente pe care le folositi in prezent.

– Sangerari pot avea loc pe parcursul desfasurarii procedurii, insa de cele mai multe ori acestea sunt minore si pot fi remediate cu usurinta.

Insa cel mai adesea complicatiile sunt date de catre corelarea acestei masuri de investigatie impreuna cu o patologie colaterala, precum : diabetul, patologii cardiace, sau patologii vasculare de coagulare.

  1. Asigurativa ca ati stabilit in prealabil cu cineva sa va conduca acasa. Cu siguranta vi se va administra un sedativ care are ca si contraindicatie conducerea vehiculelor.
  2. Nu consumati alimente sau bauturi cu 12 ore inainte de programarea pentru endoscopie. Exceptie fac- cu pana la maxim 6 ore inainte de procedura- lichidele cum ar fi apa, sucul de mere, supa (limpede). Trebuie evitate bauturile rosii si cele portocalii.
  3. Imbracativa confortabil. Cu toate ca vi se va administra un sedativ pentru a va relaxa, este recomandat sa purtati haine comode si sa evitati purtarea bijuteriilor. Inainte de inceperea procedurii vi se va cere sa va scoateti ochelarii de vedere si protezele dentare mobile- atunci cand este cazul.
  4. Pregatiti in prealabil toate documentele necesare si asigurativa ca nu le uitati acasa.
  5. Indicat ar fi sa va luati ziua libera de la serviciu ori alte activitati. Dupa efectuarea endoscopiei digestive veti simti un usor discomfort fizic si de asemenea va fi necesara o perioada de timp pentru a iesi de sub efectul medicamentelor.

 

Una dintre cele mai mari griji ale pacientilor este legata de resimtirea durerilor in timpul procedurilor. Aceasta teama este alimentata de cele mai multe ori de povestile auzite de la alti pacienti.  La endoscopia digestiva superioara durerea nu exista, iar senzatia de greata dureaza cateva secunde, in timpul introducerii endoscopului – aceasta este perioada mai neplacuta.  Durata unei endoscopii digestive superioare este intre 5 si 20 de minute. In ceea ce priveste colonoscopia, durata acesteia este usor mai mare- pana la 30 de minute. In timpul investigatiei pacientul poate resimti un discomfort relativ, insa gradul acestuia variaza in functie de tolerabilitatea fiecaruia.

 

Efectuarea unei endoscopii trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele etape: evaluarea pacientului şi obţinerea consimţământului informat, pregătirea bolnavului, a endoscopului dar şi a endoscopistului, sedarea sau anestezia pacientului, efectuarea tehnicii propriu-zise, recuperarea pacientului şi urmărirea lui imediată.

Endoscopia digestiva superioara (EDS) sau inferioara (colonoscopia) sunt utilizate frecvent datorita calitatilor lor: rapide, cu mare sensibilitate si mai ales specificitate diagnostica, cu valente terapeutice si aproape lipsite de contraindicatii si complicatii. Endoscopia este o procedura medicala de mare precizie, minim invaziva, cu riscuri foarte scazute, la care se pot adauga si confortul dat de durata mica in timp a procedurii dar si perioada scurta  de refacere post interventie. Endoscopia este realizata doar la indicatia medicului si nu poate fi alaturata altor proceduri sau analize de rutina.

2017-12-14T14:05:27+00:00